Tipărire 

Faceți cunoștință cu 42 dintre cei mai mari asteroizi din Sistemul nostru Solar

12 Octombrie 2021

Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR), Dr. Mirel Bîrlan face parte din echipa internațională care a folosit Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud (ESO) din Chile, pentru a realiza imagini ale celor mai mari obiecte din centura principală de asteroizi, situată între Marte și Jupiter.

Un grup atât de mare de asteroizi, 42 la număr, nu a mai fost fotografiat atât de clar niciodată până acum. Observațiile arată o gamă largă de forme, de la sferice până la lunguiețe, ajutând astronomii să înțeleagă mai bine originile asteroizilor din Sistemul nostru Solar.

Imaginile detaliate ale acestor 42 de obiecte au fost posibile datorită telescoapelor de la sol și reprezintă un pas înainte în explorarea asteroizilor, contribuind la găsirea răspunsului la întrebările despre viață,  Univers și tot restul [1].

„Până acum doar trei asteroizi mari ai centurii principale, Ceres, Vesta și Lutetia, au fost fotografiați în detaliu, pentru că au fost vizitați de misiunile spațiale Dawn (NASA) și Rosetta (Agenția Spațială Europeană),” explică Pierre Vernazza, de la Laboratorul de Astrofizică din Marsilia, Franța, care a condus studiul despre asteroizi, publicat astăzi în Astronomy & Astrophysics.

Numărul mic de observații detaliate ale asteroizilor existent anterior, a însemnat că, până acum, caracteristicile cheie, cum ar fi forma 3D sau densitatea lor, au rămas în mare parte necunoscute.

„Între 2017 și 2019, Pierre Vernazza a condus cu succes și eficiență o echipă internațională din care am făcut parte și care și-a propus să determine aceste caracteristici cheie prin realizarea unei cercetări amănunțite a celor mai mari asteroizi din centura principală de asteroizi”, a declarat Dr. Mirel Bîrlan, Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR).

Majoritatea celor 42 de obiecte din eșantionul echipei au o dimensiune mai mare de 100 km; echipa a fotografiat aproape toți asteroizii centurii principale mai mari de 200 de kilometri în diametrul, mai exact 20 de obiecte dintr-un total de 23. Cele mai mari două obiecte cercetate de echipă au fost Ceres și Vesta, care au un diametru de aproximativ 940 și respectiv 520 de kilometri, în timp ce cei mai mici doi asteroizi sunt Urania și Ausonia, fiecare având aproximativ 90 de kilometri.

Prin reconstituirea formei obiectelor, echipa a realizat că asteroizii observați pot fi împărțiți în principal în două familii. Unii sunt aproape perfect sferici, cum ar fi Hygiea și Ceres, în timp ce alții au o formă mai particulară, „alungită”, regina lor incontestabilă fiind asteroidul Kleopatra.

Combinând forma asteroizilor cu informații despre masa acestora, echipa a constatat că densitățile se schimbă semnificativ în eșantion. Cei patru asteroizi studiați cu densitatea cea mai mică, inclusiv Lamberta și Sylvia, au densități de aproximativ 1,3 grame per centimetru cub, aproximativ cât densitatea cărbunelui. Cei mai mari, Psyche și Kalliope, au densități de 3,9 și respectiv 4,4 grame per centimetru cub, fiind mai mari decât densitatea diamantului (3,5 grame per centimetru cub).

Această mare diferență de densitate sugerează că variază semnificativ și compoziția asteroizilor, fapt care sprijină teoria conform căreia aceste obiecte cerești provin din diferite zone ale Sistemului Solar, migrând ulterior în locul în care se află astăzi.

Aceste descoperiri au fost posibile datorită sensibilității instrumentului Spectro-Polarimetric High-contrast Exoplanet REsearch (SPHERE) montat pe VLT. Astronomii vor avea posibilitatea să fotografieze și mai mulți asteroizi în detaliu cu ajutorul viitorului Extremely Large Telescope (ELT) al ESO, ce se construiește în prezent în Chile și care va fi operabil mai târziu în acest deceniu.

„Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant și semnificativ. În calitate de astronom asociat al Institutului Astronomic al Academiei Române și astronom al Observatorului din Paris am încurajat și facilitat colaborări între cercetătorii din România și Franța. Avem doi doctoranzi români și cercetători cu titlul de doctor care studiază corpurile de dimensiuni mici — comete, asteroizi, meteoroizi — din Sistemul Solar” a declarat Mirel Bîrlan. 

Printre rezultatele recente ale cercetătorilor români se numără observații ale asteroidului potențial periculos (99942) Apophis, realizate la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca, stația Feleacu, observații ale asteroidului Pallas, observații ale asteroidului (6478) Gault.

„Strategia Institutului va continua să sprijine eforturile de cercetare în aceste direcții. Printre proiectele noastre se numără studiile asteroizilor care se apropie periculos de Pământ, relațiile între asteroizi, comete și meteori, interacția materiei interplanetare cu Terra, studiile de dinamică a obiectelor naturale și artificiale din apropierea Pământului”, a spus Directorul IAAR, Mirel Bîrlan.

Note

[1] În The Hitchhiker's Guide to the Galaxy de Douglas Adams, numărul 42 este răspunsul la întrebarea supremă a „Vieții, Universului și tot restul”. Azi, 12 Octombrie 2021, se împlinesc 42 de ani de la publicarea cărții.

Mai multe informații

Cercetarea a fost publicată în revista Astronomy & Astrophysics.

Mirel Bîrlan este doctor în astronomie fundamentală, mecanică cerească și geodezie la Observatorul din Paris (1997) precum și în fizică la Universitatea din București (1998). Absolvent al Facultății de Fizică din cadrul Universității din București (1986), este autor și coautor a 133 de articole în reviste cu referenți, coordonator pentru 10 teze de doctorat în astronomie și planetologie, reprezentant național pentru România la Uniunea Astronomică Internațională și la Societatea Astronomică Europeană precum și Președintele Comitetului Național Român de Astronomie. Din a doua parte a anului 2021 este director al Institutului Astronomic al Academiei Române.

2021 10 42 asteroizi Image A

Credit imagine: ESO/M. Kornmesser/Vernazza et al./MISTRAL algorithm (ONERA/CNRS)