Cautare

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

ROSA aniversează 25 de ani de la înființare

20 Noiembrie 2020

Pe 20 noiembrie 2020 Agenția Spațială Română (ROSA) sărbătorește 25 de ani de când a fost înființată ca instituție publică finanțată integral din venituri proprii, continuând o activitate cu istorie bogată, ce a debutat în 1968.

În acel an, se înființa comisia interministerială CRAS — „Comisia Română pentru Activități Spațiale”, al cărei scop era de a coordona dezvoltarea activităților spațiale la nivel național. Formarea comisiei a avut loc în contextul elaborării la nivel internațional a Programului Intercosmos în 1967, în cadrul căruia au fost implicați și cercetătorii români, primul experiment spațial cu participare românească având loc în anul 1972. Reușitele românești în domeniul spațial au culminat pe 14 mai 1981, când România trimitea primul cosmonaut în spațiu, fiind a 11-a țară din lume care reușea acest lucru.

Începând cu anul 1991, coordonarea activităților spațiale din România și colaborarea mai strânsă în programe spațiale europene și mondiale s-a realizat datorită înființării Agenției Spațiale Române (ROSA), în cadrul Ministerului Educației și Tehnologiei. În anul 1995, instituția avea să fie reorganizată prin Hotărârea Guvernului (H.G. 923 / 20.11.1995), astfel încât, în urmă cu 25 de ani ROSA devenea instituție publică finanțată integral din venituri proprii.

În calitate de instituție guvernamentală, ROSA a încheiat acorduri internaționale în numele Guvernului României. De activitatea Agenției Spațiale Române se leagă semnarea, la 11 decembrie 1992, a primului acord dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind cooperarea spațială în scopuri pașnice. A urmat în 1999 acordul România - ESA privind cooperarea pentru exploatarea și utilizarea pașnică a spațiului cosmic, iar în februarie 2006 s-a semnat aderarea României la Programul pentru Țările Europene Colaboratoare (Programme for European Cooperating States – PECS) al ESA, tot ca urmare a demersurilor întreprinse de ROSA.

Începând cu 22 decembrie 2011, România a devenit cel de-al 19-lea Stat Membru al Agenției Spațiale Europene, ca urmare a Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene.

De la  aniversarea de 20 de ani, în anul 2015, și până în prezent, au avut loc mai multe  momente cheie, dintre care menționăm câteva.

La finalul anului 2015, ROSA a fost onorată cu înalta distincție a Ordinului "Meritul Cultural" în grad de Ofițer, categoria H "Cercetarea Științifică", oferită de către Președintele României, Dl Klaus Iohannis.

În 2016, ROSA a fost desemnată Autoritate Competentă pentru România (CPA) și punct național de contact pentru Serviciul Public Reglementat (Public Regulated Service - PRS) constituit în cadrul programului european de radionavigație prin satelit Galileo, dezvoltat de Uniunea Europeană în colaborare cu Agenția Spațială Europeană. La finalul aceluiași an, ROSA a devenit unul dintre membri fondatori ai Academiei Copernicus, o inițiativă a Comisiei Europene cu obiectivul de a pune în legătură universitățile, institutele de cercetare și școlile de afaceri europene, organizații private și non-profit, din Statele Participante ale Programului și nu numai.

Un an mai târziu, ROSA și ESA semnau o înțelegere bilaterală de cooperare în cadrul Sentinel Collaborative Ground Segment, inițiativă ce oferă acces utilizatorilor GMES la datele misiunii Sentinel, precum și acces coordonat la misiunile adiacente.

Sub auspiciile Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, Agenția Spațială Română a inițiat la nivel de lucru reînființarea Consiliul de Spațiu, principal instrument de armonizare a politicii spațiale din Europa. Pe 28 mai 2019, la Bruxelles, Consiliul  a fost reunit pentru prima dată după 8 ani la inițiativa României.

Tot în cadrul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, în calitate de coordonator al grupului interinstituțional pentru cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul securității, ROSA a contribuit la desfășurarea “Conferinței privind Cercetarea și Inovarea în domeniul Capabilităților pentru Apărare”, organizată de de către Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu Agenția Europeană pentru Apărare (EDA–European Defence Agency)

De altfel anul 2019 a fost bogat în activități în domeniul securității spațiale: România, prin ROSA, a intrat în consorțiul pentru programul european de monitorizare spațială (Space Surveillance and Tracking - SST), program care furnizează informație necesară serviciilor SATCEN — Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN). În luna aprilie,  ROSA a semnat un acord SSA (Space Situational Awareness – Securitate Spațială) cu USSTRATCOM, un moment cheie pentru Comandamentul Strategic al Statelor Unite, întrucât acordul a fost cel cu numărul 100. Prin intermediul acordului, se  promovau deschiderea, predictibilitatea operațiunilor spațiale și transparența activităților spațiale, România fiind cea de-a 20-a națiune care participa în acorduri de schimb de date SSA cu USSTRATCOM,

Tot în 2019,  Agenția Spațială Română (ROSA) a primit scrisoarea oficială prin care a fost anunțată că a fost acceptată în unanimitate de cele 16 agenții spațiale membre să se alăture Grupului de Coordonare pentru Explorare Spațială Internațională, ISECG. Grupul de Coordonare pentru Explorare Spațială Internațională (ISECG) a fost creat în 2007 ca un forum cu participare voluntară, unde agențiile spațiale membre au ocazia să facă schimb de informații cu privire la planurile, activitățile și interesele de explorare spațială, cu scopul de a întări atât programele de explorare spațială ale agențiilor, cât și efortul comun.

La nivel global, anul 2020 a fost marcat de pandemia de Covid-19, ROSA asumându-și un rol central în gestionarea inițiativelor de cercetare și de implementare a unor tehnologii în vederea reducerii impactului acestei situații. Astfel, ROSA împreuna cu Grupul Interinstituțional pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare în domeniul Securității (GI-CDIS) și reprezentanți ai Ministerului Sănătății au pregătit un set de proiecte, cu obținerea rezultatelor într-un termen scurt, pentru asistarea populației și a organismelor abilitate în vederea reducerii efectelor pandemiei COVID-19. Temele au fost finanțate în cadrul PNCDI III pentru perioada 2015-2020, Programului 2 - Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare și inovare, Subprogramul 2.1 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare și inovare. Un alt efort de gestionare a situației dificile din țară a fost și aplicația CovTrack, dezvoltată de compania românească RISE. Aplicația se bazează pe date satelitare și poate notifica utilizatorii dacă au intrat în contact cu o persoană cu infecție Covid-19 confirmată.

Dincolo de provocările acestui an, au fost punctate și o serie de noi colaborări și reușite. Astfel, ROSA a semnat un Memorandum de Înțelegere cu asociația Moon Village (MVA), o organizație non-guvernamentală cu sediul la Viena, având obiectivul comun de a promova activitățile spațiale, educația în domeniul spațial și comunicarea științei către public, cele două organizații vizează consolidarea forței de muncă din sectorul spațial, prin oportunități de dezvoltare a carierei, încurajarea comunicării către public și industrie, precum și a echității de gen. Dr. Fiz. Marius Ioan Piso a participat la discuțiile dintre NASA și agențiile spațiale internaționale despre programul Artemis ce își propune să readucă un echipaj uman pe Lună, echipaj din care va face parte și o femeie pentru prima dată.

În luna septembrie a acestui an, a fost anunțat faptul că România va juca un rol esențial în misiunea HERA, prima misiune de apărare planetară a Agenției Spațiale Europene (ESA), parte a unui efort internațional de deviere a unui asteroid, realizat în colaborare cu NASA. ESA a semnat un contract în valoare de câteva milioane de euro pentru proiectarea, producția și testarea acestei misiuni ce va explora un sistem binar de asteroizi. România este unul dintre partenerii cheie în consorțiul căruia i-a fost acordat contractul, fiind responsabilă, alături de Portugalia, de proiectarea unui altimetru laser, instrument ce va oferi informații vitale pentru navigația autonomă a misiunii. În plus, România va dezvolta unitatea de procesare de imagini, sistemul de conexiuni și echipamentul electronic de testare, contribuind și la sistemul de ghidare, navigație și control (GNC).

Pe viitor, ROSA își propune să continue implementarea strategiei naționale a României în domeniul spațiului, construită pe principiul celor 3S (Three S’): Știință și Tehnologie, domenii ce sprijină dezvoltarea permanentă a umanității prin misiuni spațiale îndepărtate, probe de explorare planetară, telescoape spațiale, stație spațială etc.; Servicii, oferite de infrastructuri satelitare și aplicații downstream, incluzând aici și industria satelitară, serviciile de lansare și gestionare a sateliților pe orbită; Securitate, cu trei componente principale: protecția cetățenilor prin gestionarea dezastrelor, telemedicină, securitatea informațiilor; protecția infrastructurii spațiale, care fac posibile aplicațiile anterior menționate; securitate globală împotriva conflictelor orizontale și verticale.

Credit imagine: ROSA