Tipărire 

Primul "avion fără pilot" românesc care depășește în zbor controlat în spațiul aerian românesc limita Armstrong, atingând 23 de kilometri altitudine

02 August 2019

O echipă de cercetători ai Agenției Spațiale Române (ROSA), alături de specialiști de la Asociația Română pentru Tehnologie și Industrie Spațială (ROMSPACE), Agenția Spațială Europeană (ESA) și Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General de brigadă Ion Bungescu“ a efectuat joi, 18 iulie 2019, un zbor la mare altitudine cu un avion fără pilot (Unmanned Aerial Vehicle – UAV) românesc. Avionul a atins 23 de kilometri altitudine, devenind astfel primul avion fără pilot (UAV) românesc care depășește în zbor controlat în spațiul aerian românesc “limita Armstrong”, peste care oamenii și-ar pierde rapid cunoștința și ar suferi tulburări fizice grave.

Avionul a fost lansat în stratosferă cu un balon meteorologic de la poligonul Capu Midia, tabăra de instrucție a Forțelor Armate Române din județul Constanța. Altitudinea maximă atinsă în timpul zborului a fost de 23 km, avionul parcurgând 40 de kilometri pe orizontală, în largul Mării Negre. Durata totală a misiunii a fost de 4 ore, după care avionul a aterizat în locația predefinită.

Acesta devine astfel primul avion fără pilot (UAV) românesc care a depășit limita Armstrong (18 km altitudine) în zbor controlat. Limita Armstrong reprezintă altitudinea de la care presiunea atmosferică este suficient de mică astfel încât apa fierbe la temperatura normală a corpului uman. Expunerea la aceste condiții rezultă în pierderea rapidă a cunoștinței și probleme grave la nivel neurologic și cardiovascular. Pentru comparație, avioanele de pasageri zboară în mod obișnuit la altitudini de maxim 10-12 km, iar avioanele de vânătoare au un plafonul operațional la 15-18 km.

Zborul a fost executat în mod automat, cu monitorizare telemetrică de la sol. Lansarea, zborul și aterizarea au fost asistate de echipe de siguranță de la Cap Midia din cadrul Centrului Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General de brigadă Ion Bungescu“.

Aparatul de zbor, autopilotul, sistemele de monitorizare a zborului, precum și alte elemente necesare misiunilor stratosferice au fost realizate de o echipă de cercetători români începând cu anul 2006.

“Dorim să îmbunătățim şi să mărim performanța sistemului de dirijare pentru misiuni stratosferice, iar pentru Agenția Spațială Europeană este un zbor în urma căruia se pot efectua determinări ale unor parametri atmosferici cu relevanță pentru caracterizarea atmosferei: presiune, umiditate, temperatură“, a declarat pentru Adevărul Florin Mingireanu, cercetător în cadrul Agenției Spațiale Române (ROSA).

Avionul face parte dintr-o familie mai largă de astfel de aparate, ce pot executa misiuni atât la joasă, cât și la mare altitudine. Astfel de misiuni fără pilot au mai fost efectuate în zone geografice diverse atingând altitudini de până la 40 de kilometri.

Imaginea principală: Imagine surprinsă de camera de la bordul avionului fără pilot (UAV) românesc, la altitudinea de 22.8 km. Imaginea indică zona Mamaia Nord.
Credit imagine: ROSA

2019 08 TestMidia B

Imagine surprinsă de camera de la bordul avionului fără pilot (UAV) românesc, la altitudinea de 24 km și la o viteză de 120 m/s.
Credit imagine: ROSA

2019 08 TestMidia C

Traseul de zbor cuprinzând partea ascensională (sub balon) și traiectoria de revenire controlată, inclusiv porțiunea deasupra limitei Armstrong la 22.8 km altitudine.
Credit imagine: ROSA

2019 08 TestMidia D

Avionul fără pilot (Unmanned Aerial Vehicle – UAV) care a efectuat joi, 18 iulie 2019, un zbor la mare altitudine.
Credit imagine: ROSA